Comparativ cu media globală, românii menționează categoriile de produse care și-au micșorat ambalajul, începând de la pâine (56%), brânză (50%), gustări sărate (47%) și iaurt (45%). E considerat inacceptabil faptul că producătorii reduc dimensiunea produselor comercializate menținând prețurile la același nivel, justificând creșterea costurilor. Francezii sunt cei mai supărați pe această practică, iar America de Nord este și ea în dezacord.

Românii sunt totuși mai toleranți; doar 38% consideră inacceptabilă această practică. Pe lângă asta, 27% dintre români (față de 22%, media globală) au observat modificarea ingredientelor produselor cumpărate, dar cu prețul neschimbat al produselor. Un cetățean din 3 la nivel global (32%) crede că lucrurile vor reveni la normal în 2024, comparativ cu 24% dintre români. În tot acest timp, 28% dintre români cred că inflația nu va reveni niciodată la normal.

În primul semestru din 2024, românii se așteaptă la o creștere a prețurilor la cumpărăturilor alimentare, a costurilor cu utilitățile/ energie, a costurilor cu combustibilul și a altor cumpărături pentru gospodărie. Banca Centrală Europeană a stabilit la 2% targetul de inflație pentru zona Euro.

Totuși, ținta de 2% nu mai este aplicabilă într-o epocă a schimbărlor pe piața muncii și în condițiile unor rezerve limitate de energie, alimente și locuințe. Ar fi mai realist să luăm în calcul o țintă mai flexibilă, de 2,5%-3,0%. Scăderea inflației la o singură cifră în România este o veste bună doar în aparență.