Trump a ridicat un zid tarifar în jurul Statelor Unite, pentru a sprijini agenda sa „America pe primul loc”, determinând alte țări din întreaga lume să se unească pentru a compensa lovitura uriașă asupra exporturilor lor. Uniunea Europeană, sub presiunea Franței protecționiste și a protestelor climatice internaționale, a încercat să utilizeze politici comerciale pentru valorile blocului comunitar asupra drepturilor omului și durabilității.

Statele Unite vor juca pe cont propriu, convulsionând piețele globale și rețelele comerciale cu avalanșa lor de taxe, în timp ce Uniunea Europeană se grăbește să intervină și să se prezinte drept blocul comercial liberal cu greutate, deschis pentru afaceri. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că multe țări văd în Bruxelles un partener de încredere care „nu se va răzgândi peste noapte. Într-un mediu global din ce în ce mai imprevizibil, țările se aliniază pentru a lucra cu noi”, susține von der Leyen.

Shimbarea de dinamică e preferată de țările mai liberale din punct de vedere economic ale UE, care au fost adesea deranjate de instinctele protecționiste ale francezilor. „Avem țările cu liber schimb - Suedia, țările nordice, țările baltice. Avem unele țări protecționiste. Și mai avem câteva state oscilante, aflate la mijloc. Iar multe dintre aceste state oscilante se îndreaptă, de fapt, în direcția în care ne îndreptăm și noi”, a declarat ministrul suedez al Comerțului, Benjamin Dousa.

Planul de urgență în rândul statelor membre este deschiderea de noi rute comerciale, cu semnarea de noi acorduri de liber schimb. Tarifele lui Trump - de 10% pentru majoritatea țărilor, de 145% pentru China și de 25% pentru oțel, aluminiu și automobile - ar trebui să scadă cu 3 procente comerțul mondial cu mărfuri, în acest an. Organizația Mondială a Comerțului prognozează o scădere cu 0,2% a schimburilor comerciale globale, în 2025.

Scăderea ar putea ajunge și până la 1,5 %, dacă Trump restabilește tarifele „reciproce” mai mari - de 20% pentru UE, suspendate timp de 90 de zile, pentru a avea timp să negocieze acorduri comerciale. Bruxelles a încheiat discuții de zeci de ani cu blocul Mercosur, Mexic și Elveția. S-au relansat negocierile cu Malaezia și s-au deschis discuții cu Emiratele Arabe Unite. Von der Leyen își dorește să încheie în acest an un acord de liber schimb, greu de obținut, cu India și o „cooperare mai strânsă” cu Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP).

Îngrijorător estefaptul că tarifele lui Trump ar putea face ca exporturile chinezești, blocate pe piața americană să fie redirecționate către Europa. Scenariul duce la apeluri pentru o protecție sporită în jurul pieței unice a UE. Viitorul cancelar al Germaniei a afirmat cu tărie că „cel mai bun lucru” pe care Europa l-ar putea face ca Washingtonul este să ajungă la tarife zero. De când discuțiile privind controversatul Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) au eșuat în 2016, Uniunea Europeană și-a consolidat propriile standarde de mediu și de drepturile omului.