Dana Barcan
Editor
miercuri, 12 martie 2025
dezastrul economic in romania a inceput
Economistul Radu Georgescu a evidențiat trei indicatori esențiali care arată declinul economic al României, prin prăbușirea creditării. Soldul creditelor acordate firmelor a scăzut cu 2 miliarde de lei la începutul acestui an. O astfel de contracție a mai fost înregistrată doar în perioada pandemiei. În 2024, acest sold crescuse cu 14 miliarde de lei, arătând o schimbare radicală a tendinței. Scăderea indică faptul că băncile își retrag expunerea, iar firmele întâmpină dificultăți majore în obținerea finanțării.
FOTO: Kilkenny Press
Nivelul depozitelor populației au rămas ca în decembrie 2024, deci economisirea populației s-a blocat. Fenomenul este îngrijorător, ținînd cont că, în ultimii 15 ani, economiile populației au crescut lunar. Cu un an în urmă, economiile românilor crescuseră cu 40 de miliarde de lei. Stagnarea depozitelor arată că, din cauza inflației, populația nu mai reușește să pună bani deoparte, ceea ce duce și la o scădere a consumului.
În ianarie 2025 a apărut un fenomen care nu s-a mai întâmplat în ultimii 15 ani: masa monetară M1 (care include numerarul în circulație și depozitele la vedere) a scăzut cu 7 miliarde de le. Prin comparațiie, în 2024, masa monetară M1 crescuse cu 40 de miliarde de lei. Scăderea aceasta este un semnal puternic de recesiune economică, arătând spre o reducere a lichidității în economie. Conform Indicatorilor economici, în 2025 „cash-ul este rege”, lichiditățile urmând să devină tot mai valoroase.
Chiar investitori de talia lui Warren Buffett au anticipat o perioadă de instabilitate financiară și și-au lichidat acțiunile, păstrând cash-ul, „În 2025 ar trebui să ne punem toți în dormitor lozinca „Cash is king”, iar lichiditățile vor deveni tot mai valoroase. Warren Buffett, gurul investițiilor, și-a vândut majoritatea acțiunilor și stă pe un munte de cash, În 2025 va fi o bătaie foarte mare pe cash.”, afirmă expertul economic.
Deocamdată statul român continuă să tragă bani din piață, ca să-și finanțeze defictul bugetar, fapt ce determină băncile să crească dobânzile la depozite. Momentan există bănci care oferă dobănzi de 7% la depozite, ceea ce sugerează că IRCC și ROBOR ar putea urca spre 10% în viitorul apropiat. Refinanțarea la dobândă fixă pe termen lung ar putea fi o strategie de protecție eficientă pentru cei cu creditele în lei.
Chiar dacă vorbim de protejarea economiilor personale sau de gestionarea unei afaceri, monitorizarea atentă a datelor macroeconomice este esențială pentru a lua decizii financiare informate. „Într-un mediu economic volatil, ignorarea acestor semnale ar echivala cu pilotarea unui avion cu capul scos pe geam.”, declară economistul Radu Georgescu.
Nivelul depozitelor populației au rămas ca în decembrie 2024, deci economisirea populației s-a blocat. Fenomenul este îngrijorător, ținînd cont că, în ultimii 15 ani, economiile populației au crescut lunar. Cu un an în urmă, economiile românilor crescuseră cu 40 de miliarde de lei. Stagnarea depozitelor arată că, din cauza inflației, populația nu mai reușește să pună bani deoparte, ceea ce duce și la o scădere a consumului.
În ianarie 2025 a apărut un fenomen care nu s-a mai întâmplat în ultimii 15 ani: masa monetară M1 (care include numerarul în circulație și depozitele la vedere) a scăzut cu 7 miliarde de le. Prin comparațiie, în 2024, masa monetară M1 crescuse cu 40 de miliarde de lei. Scăderea aceasta este un semnal puternic de recesiune economică, arătând spre o reducere a lichidității în economie. Conform Indicatorilor economici, în 2025 „cash-ul este rege”, lichiditățile urmând să devină tot mai valoroase.
Chiar investitori de talia lui Warren Buffett au anticipat o perioadă de instabilitate financiară și și-au lichidat acțiunile, păstrând cash-ul, „În 2025 ar trebui să ne punem toți în dormitor lozinca „Cash is king”, iar lichiditățile vor deveni tot mai valoroase. Warren Buffett, gurul investițiilor, și-a vândut majoritatea acțiunilor și stă pe un munte de cash, În 2025 va fi o bătaie foarte mare pe cash.”, afirmă expertul economic.
Deocamdată statul român continuă să tragă bani din piață, ca să-și finanțeze defictul bugetar, fapt ce determină băncile să crească dobânzile la depozite. Momentan există bănci care oferă dobănzi de 7% la depozite, ceea ce sugerează că IRCC și ROBOR ar putea urca spre 10% în viitorul apropiat. Refinanțarea la dobândă fixă pe termen lung ar putea fi o strategie de protecție eficientă pentru cei cu creditele în lei.
Chiar dacă vorbim de protejarea economiilor personale sau de gestionarea unei afaceri, monitorizarea atentă a datelor macroeconomice este esențială pentru a lua decizii financiare informate. „Într-un mediu economic volatil, ignorarea acestor semnale ar echivala cu pilotarea unui avion cu capul scos pe geam.”, declară economistul Radu Georgescu.
Nivelul depozitelor populației au rămas ca în decembrie 2024, deci economisirea populației s-a blocat. Fenomenul este îngrijorător, ținînd cont că, în ultimii 15 ani, economiile populației au crescut lunar. Cu un an în urmă, economiile românilor crescuseră cu 40 de miliarde de lei. Stagnarea depozitelor arată că, din cauza inflației, populația nu mai reușește să pună bani deoparte, ceea ce duce și la o scădere a consumului.
În ianarie 2025 a apărut un fenomen care nu s-a mai întâmplat în ultimii 15 ani: masa monetară M1 (care include numerarul în circulație și depozitele la vedere) a scăzut cu 7 miliarde de le. Prin comparațiie, în 2024, masa monetară M1 crescuse cu 40 de miliarde de lei. Scăderea aceasta este un semnal puternic de recesiune economică, arătând spre o reducere a lichidității în economie. Conform Indicatorilor economici, în 2025 „cash-ul este rege”, lichiditățile urmând să devină tot mai valoroase.
Chiar investitori de talia lui Warren Buffett au anticipat o perioadă de instabilitate financiară și și-au lichidat acțiunile, păstrând cash-ul, „În 2025 ar trebui să ne punem toți în dormitor lozinca „Cash is king”, iar lichiditățile vor deveni tot mai valoroase. Warren Buffett, gurul investițiilor, și-a vândut majoritatea acțiunilor și stă pe un munte de cash, În 2025 va fi o bătaie foarte mare pe cash.”, afirmă expertul economic.
Deocamdată statul român continuă să tragă bani din piață, ca să-și finanțeze defictul bugetar, fapt ce determină băncile să crească dobânzile la depozite. Momentan există bănci care oferă dobănzi de 7% la depozite, ceea ce sugerează că IRCC și ROBOR ar putea urca spre 10% în viitorul apropiat. Refinanțarea la dobândă fixă pe termen lung ar putea fi o strategie de protecție eficientă pentru cei cu creditele în lei.
Chiar dacă vorbim de protejarea economiilor personale sau de gestionarea unei afaceri, monitorizarea atentă a datelor macroeconomice este esențială pentru a lua decizii financiare informate. „Într-un mediu economic volatil, ignorarea acestor semnale ar echivala cu pilotarea unui avion cu capul scos pe geam.”, declară economistul Radu Georgescu.
Share this post
depozite
economii
deficit bugetar
instabilitate
