Scenariul raportat, presupune o “agentă de la poliţie” susţinând că un infractor internaţional căutat prin Interpol s-ar fi prezentat la o bancă din România şi ar fi încercat să contracteze un împrumut, folosind identitatea persoanei vizate”. Se specifică o situaţie gravă, de natură penală, şi se susține că este în desfăşurare o anchetă oficială. Persoanei i se comunică faptul că urmează să primească o citaţie pentru a se prezenta la secţia de poliţie. Se invocă o serie de articole de lege şi se creează presiune psihologică prin limbaj formal şi grav.

Ca să-și “dovedească” identitatea, atacatorii trimit o fotografie a unei legitimaţii de poliţie prin WhatsApp – document falsificat, dar credibil vizual”, conform specialiştiilor DNSC. Potrivit acestora, victima este redirecţionată către un “specialist” din cadrul Băncii Naţionale a României, care pretinde că se ocupă de monitorizarea operaţiunilor bancare. ”Se transmite apoi o scrisoare oficialăcare se pretinde a fi emisă de către guvernatorul Mugur Isărescu, care susţine gravitatea cazului.

În pasul următor victima este întrebată dacă utilizează aplicaţii precum Telegram, pentru a continua comunicarea într-un “mediu securizat”. Prin aceste canale, se solicită ulterior extrasul de cont bancar, sub pretextul necesităţii pentru emiterea asigurării”, transmite DNSC. În tot acest timp, persoana este avertizată în mod repetat că nu are voie să discute cu nimeni despre investigaţie, nici măcar cu un avocat, sub ameninţarea unei presupuse arestări imediate.

Se aplică o “măsură suplimentară de verificare”, i se spune victimei că va fi supusă unui test poligraf pentru a se confirma că nu a divulgat informaţii. DNSC avertizează că aceasta este o schemă de vishing (voice phishing) extrem de elaborată, combinată cu:

• apeluri cu număr falsificat (caller ID spoofing)

• trimiterea de documente false în format digital

• manipulare emoţională şi juridică

• utilizarea de canale alternative de comunicare (WhatsApp, Telegram, Signal)

• colectarea treptată a datelor personale şi bancare

Specialiştii transmit o serie de recomandări de securitate:

• Nu oferi date personale sau bancare prin telefon.

• Închide apelul şi sună înapoi la numărul oficial al instituţiei.

• Nu continua discuţia pe WhatsApp, Telegram sau Signal.

• Verifică imaginile primite cu reverse image search.

• Nu instala aplicaţii de control la distanţă.

• Nu te lăsa intimidat de ton autoritar sau “articole de lege”.

• Monitorizează conturile şi setează alerte de tranzacţie.