Cele mai mari creșteri salariale, în intervalul 2020-2023 au fost pentru angajații din IT (activitățile de editare -cod caen 58- includ activitățile de editare software- jocuri de calculator și editarea altor produse software - aplicații, transpunerea sau adaptarea software, găzduirea de aplicații sau vânzarea cu amănuntul de programe software ).

Salariile vor crește și în Industria alimentară, fabricarea produselor din tutun, transporturile aeriene și alte activități industriale. Acestea includ fabricarea bijuteriilor, imitațiilor de bijuterii, baterea monedelor, fabricarea instrumentelor muzicale, fabricarea articolelor pentru sport, fabricarea jocurilor și jucăriilor, producția de dispozitive, aparate și instrumente medicale și stomatologice și fabricarea măturilor si periilor.

Alte criterii la căutarea unui job nou sunt banii și munca de acasă. Siguranţa domeniului de activitate şi capacitatea de a rezista la o posibilă criză au devenit prioritare. Mulți viitori angajați se orientează în carieră şi în funcţie de beneficiile extrasalariale, dar în acelaşi timp contează şi să aibă mai mult timp liber, sau să poată lucra remote.

Cele mai sigure joburi sunt în domenii sau companii strâns conectate la mediul online. Domeniile cel mai puţin afectate de o posibilă criză sunt IT şi telecomunicaţii, armată, pază şi protecţie, medicină şi sănătate, dar şi call center şi suport clienţi. Sportul, arta şi divertismentul, serviciile de înfrumuseţare sau turismul şi alimentaţia, care vor crea joburi se află la polul opus. În România, ocuparea forței de muncă va crește peste media UE, iar persoanele de 65 de ani vor ajunge să ocupe un loc de muncă și să își dorească acest lucru.

Ocuparea forței de muncă în construcții va crește puternic până în 2030, în timp ce în agricultură va continua să scadă. Sectorul prelucrător, va fi influențat de creșterea ocupării forței de muncă în sectorul alimentar, băuturi și tutun și inginerie. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cazare, catering și transporturi va crește numărul angajaților, chiar dacă evoluția joburilor va fi puternic afectată de robotizare și automatizare.

În serviciile juridice, contabile, consultanță și telecomunicații vor rezista cei mai puternici, în timp ce serviciile administrative vor înregistra cea mai slabă performanță. Absolvențil cu studii superioare sunt tot mai mulți, în timp ce numărul locurilor de muncă, care solicita studii superioare, va avea o creștere mai mică. Deci apare un decalaj foarte puternic între ceea ce oferă economia reală și ceea ce pot să ofere generațiile care intră pe piața muncii cu calificări tot mai înalte.

Structura economiei românești, nu e capabilă să absoarbă un număr foarte mare de absolvenți de studii superioare. Oamenii întotdeauna au mers pe ideea de a-și crește gradul de pregătire profesională, România înregistrând una din cele mai mari creșteri din zona Centrului și Estului Europei. Aproape jumătate din absolvenții de învățământ superior din România sunt concentrați în administrație publică, învățământ și sănătate, iar 60% lucrează în sectoare care nu au legătură cu studiile superioare: horeca, depozite, retail și alte servicii.