România este bine clasată în Uniunea Europeană la multe capitole: rate bune de creștere economică (chiar dacă practic sunt în scădere și însoțite de o inflație printre cele mai mari din UE); o viteză a Internetului care ne duce direct în topul mondial. Iată unde stă bine România în UE:

1. Volumul producţiei de autoturisme: România e pe locul 7 în UE, în topul producătorilor de autoturisme.

2. România s-a clasat anul trecut pe primul loc la suprafaţa cultivată cu porumb boabe.

3. Viteza internetului: României e pe locul 1 în UE. Cu o viteză de descărcare de pe internet broadband de circa 200 mbps, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană. Media europeană se află la doar 100 de mpbs, mai puţin de jumătate faţă de viteza din România.

4. Conform datelor furnizate de Organizația Internațională a Viei și Vinului, producția de vin în România a atins 4,4 milioane de hectolitri în 2023, înregistrând o creștere de 15% față de anul precedent și cu 4% peste media ultimilor5 ani. Această performanță situează România ca al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa.

5. În 2022, România a fost pe locul 5 în Uniunea Europeană la suprafaţa cultivată cu grâu, după Franţa, Germania, Polonia şi Spania şi pe locul 4 la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Polonia.

Din păcate suntem pe primul loc în UE la indicatorul ”Ponderea persoanelor în stare de deprivare materială și socială severă”. Cu alte cuvinte, aici se încadrează persoanele care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu-si pot permite componentele esențiale pentru un trai decent:

- capacitatea de a face față cheltuielilor neprevazute;

- capacitatea de a putea plăti o săptămână de vacanță pe an;

- capacitatea de a achita la timp, fără restane, chiria, ipoteca sau unele facturi la utilități;

- consumul de carne, peste sau echivalentul vegetarian cel putin o dată la două zile;

- încalzirea corespunzatoare a locuinței;

- accesul la un autoturism pentru uz personal;

- înlocuirea mobilei uzate;

- accesul la internet, acasă, în scop personal;

- înlocuirea hainelor vechi/ uzate cu altele noi;

- cheltuirea unei sume de bani săptămânal, pentru propria stare de bine;

- participarea în mod regulat la activități de petrecere a timpului liber;

- întalnirea cu prietenii/ familia, acasă sau în altă parte, cel putin o dată pe lună, pentru a bea sau mânca împreuna.

Deși mulți angajați și-a luat dreptul legal de concediu, aceștia au stat acasă, neavând bani de hoteluri la mare sau la munte. România rămâne o țară foarte bogată cu disparități salariale în creștere, cu un șomaj mic și cu un deficit de forță de muncă, ce dă mari bătăi de cap angajatorilor. S-a ajuns la apariția unor poli de competitivitate regională, concomitent cu cronicizarea sărăciei în unele zone.

Lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice menține aceste decalaje. Mai puțin de jumătate dintre români cred că oamenii au șanse egale în viață. Probabil alegerile care vor urma anul viitor să poată deschide calea prin care românii aflați în aceste categorii vor putea să-și facă auzită vocea.