Euro a devenit acum parte din viața de zi cu zi, însă, se pune întrebarea dacă europenii sunt mulțumiți de euro? La un sfert de secol al monedei euro, o evaluare este un exercițiu complicat, având în vedere că alte fenomene au modelat economia europeană, precum extinderea spre Est și ascensiunea Chinei.

La capitolul lucruri „pozitive”, poate fi adăugat faptul că euro a ușurat viața de zi cu zi cetățenilor și companiilor, prin eliminarea costurilor de schimb și a riscurilor din zonă. Cu toate crizele apărute, instituțiile euro au devenit mai puternice. Chiar dacă mulți economiști au prezis moartea sigură a monedei, ea a rezistat unor crize majore, inclusiv celei din 2008, crizei datoriilor din 2010 și apoi crizei energetice și inflației, de la declanșarea războiul din Ucraina, în 2022.

Banca Centrală Europeană a cumpărat datoriile publice și asumându-și rolul de unic supraveghetor bancar. Europenii au introdus garanții și mecanisme de solidaritate, iar retorica în favoarea ieșirii din zona monedei comune, frecventă în timpul crizei din 2010, s-a diminuat. Euro a concentrat industria europeană de la Marea Nordului până în nordul Italiei, în detrimentul regiunilor periferice.

Din 1999, rata ocupării forței de muncă a crescut, iar rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut. În schimb, proporția persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei a ajuns de la 15,5%, la un procent de peste 16,5%. Euro nu a devenit marea monedă internațională, așa cum visau mulți: ponderea sa în comerțul mondial este apropiată de suma monedelor naționale pe care le-a înlocuit.

Înalți oficiali europeni se tem că frustrarea de la Bruxelles și intransigența politică a Beijing-ului împing Uniunea Europeană și China mai aproape de un război comercial. La Bruxelles, China nu este dispusă să cedeze în probleme majore, inclusiv la summitul UE-China de luna trecută, de la Beijing. În acest mod se creează sentimentul conform căruia China încearcă să câștige timp, în fața unui an electoral dificil pentru democrațiile occidentale.

Efectul ar putea fi slăbirea alianței occidentale pe probleme diverse, de la China, până la Ucraina. Se încearcă diminuarea sprijinului pentru măsuri mai dure asupra Beijingului pregătite de Comisia Europeană. În ceea ce privește deficitul comercial, UE ar putea să învețe din lecția fostului președinte american Donald Trump, care, de asemenea, a încercat să reechilibreze comerțul bilateral cu China și a pierdut.

Dacă Europa ar alege să ducă aceeași luptă, ar avea aceeași soartă, i-a avertizat Xi pe von der Leyen și pe președintele Consiliului European, Charles Michel. Un înalt oficial UE a declarat că „Este o rețetă pentru un război comercial”, subliniind frustrarea Europei din cauza refuzului Chinei de a face concesii în probleme de fond.